Francisco Goya ... acum 200 de ani
Flacăra mov, flacăra portocalie ...Atacuri energetice, atacuri paranormale ... Ezoterism ...Vrăjitorie, magie ...Criză, foame, lipsuri, şomaj, disponibilizări, boli, necazuri, griji.
Oare ce enumerare ne descrie mai bine în aceste zile??
Energii consumate şi degajate în vant de către clasa "sus pusă". Ni se spune că în momentul "atacurilor energetice negative" simţi dureri de cap şi goluri dureroase în stomac. Păi dacă ne luăm după aceste simptome atunci 90% din populaţia "jos pusă" este supusă unui atac energetic negativ tot timpul. Ne doare capul după slujbe, după salarii, de grija zilei de mâine, de plânsul copilului care doreşte "luna de pe cer" primind în schimb doar visurile unei copilării maturizate înainte de termen. Suferă şi ei probabil de atacuri energetice negative. Jucăria sau bomboanele preferate sunt nocive, bombardate de energii nedorite, şcolile sunt în paragină supuse aceloraşi energii negative, iar educatorii, învăţătorii şi profesorii sunt toţi prinşi de "flama" flăcării violete. Sau portocalii? Cine mai ştie exact ce culoare i-a cuprins? Cine e de vină oare? Bineînţeles tot ei. De ce s-au uitat direct în flacără şi nu şi-au întors spatele... acum suportă consecinţele.
Să nu mai pomenim de pentagrame. E plin de ele. Aurele noastre pălesc în faţa puterilor acestor pentagrame. O ţără întreaga e cuprinsă de aceste energii. Nici apa nu mai curge normal, nici timpul nu se mai scurge firesc, nici aerul nu mai e aer... nici viaţa nu mai este cum ... Chiar cum mai este? De fapt ceeea ce trăim în aceste timpuri se mai poate numi viaţă în adevăratul ei sens? Mai putem face noi ceea ce ne dorim? Visurile mărunte mai prind vreodată viaţă? Sau suntem nişte roboţi cu pentagrame în frunte supuşi toţi ezoterismului autohton prea vehiculat în aceste zile.
Adormiţi de raţiuni lesne de înţeles suntem înconjuraţi de tot felul de flăcări, uitând din ce în ce mai mult de acea flacără a speranţei ce ardea acum 20 de ani în fiecare din cei care am trăit acele vremuri. Cineva, din păcate, a suflat în ea, stingând-o pentru mulţi dintre noi. Întunericul în care ne afundăm din ce în ce mai mult era cazul să fie luminat. Au apărut astfel sclipiri mov, portocaliu, roşii ... e destul pentru prostime. Mai văd şi ei ceva, un pic de circ pe pâine le e de ajuns.
Ei, cei "sus puşi" în schimb văd foarte bine ce au de făcut. Ne învăluie în lupte pentru democraţie cu scopul declarat al interesului poporului, al celor ce trudesc în întuneric pentru ei. Doctrine de dreapta, doctrine de stânga ... dar în întuneric nu mai deosebeşti nimic. Dreapta, stânga, înainte, înapoi, toate punctele de reper dispar în faţa instinctului animalic de supravieţuire.
Pentagramă a destinului ales de noi, viitorul visurilor noastre "vrăjite" şi conduse ezoteric, ne cuprinde, conducându-ne obedient spre unul dur, real, bine gândit şi ales de alţii. E mai comod aşa. Cel puţin spunem că nu e vina noastră, noi am fi vrut altfel dar .... DAR NOI AM ALES ACEST DRUM ... NOI I-AM FĂCUT "SUSPUŞI"... NOI I-AM FĂCUT PRIM "VRĂJITORI" .. NOI NE-AM MARCAT CU PENTAGRAMA. ACUM ... O DUCEM.
